MS “Imi pare rau ca n-am putut vorbi la finalul plecarii tale.
As fi vrut sa-ti arat stelele, intr-o noapte.
Poate ca n-au intrat zilele-n sac, pe acolo pe unde esti tu.”
MS “Ce mai faci mai femeie? Ti-ai schimbat mobilele? Am avut niste zile senine, cer cu stele si luna plina.
Dar tu, asa practica cum esti, nu scrii decat daca esti provocata.”
MS “Ai niste raspunsuri foarte telegrafice. Parca ar fi un test grila.
Sa-ti spun ce imagine mi-a ramas pe retina.
Una cu tine intr-o zi ploioasa, intr-o haina de piele stransa bine in jurul taliei, cu ciorapi cu dunga, tocuri si-un mers grabit.
Asta pe un ochi. Pe celalalt e o fata intr-o rochie alba de vara, tocuri si un caine mic in lesa.”
MS “Ce nu ti-am spun e faptul ca amåndoi ochi au vazut mai departe de imaginea imprimata.”
AM: Cat de departe?
MS “Nici nu stiu daca ar trebui sa-ti spun, dar departe, de tot, cam pana la capat.
Am o imagine rondebosse detaliata pe care, din pacate, n-o pot compara cu originalul.”
MS “Uite ca nu renunt.
Cu scuzele aferente te anunt ca pentru mine esti o femeie sofisticata, misterioasa si cu o sexualitate speciala. Asa te vad eu.
Nu m-am putut abtine sa nu-ti scriu. Stii, uneori imi trec prin cap astfel de ganduri.
Sper ca-mi apreciezi sinceritatea si sper, despre mine, ca nu sunt badaran.
Te salut, blondo.”
