Cladind amintiri

11 octobre 2011

Traiesc cladind amintiri peste zile importante. Nu stiu daca e un fel inconstient de a inlatura puternica incarcatura a acelor zile. Si nu cred, de fapt, ca reusesc sa inlatur niciodata nimic. Chiar daca as vrea, presupunand prin absurd.
Sunt extrem de atasata de date, fara sa vreau, nu sunt genul sa caut si sa doresc « aniversari », insa toate datele importante din viata mea raman marcate in suflet. Si traiesc altfel acele zile, le savurez diferit, ma bucur de ele intr-un fel absolut special.
Candva, viata mi-a luat pe cineva pe 17 aprilie (cu voia mea, de altfel).  In mod ciudat, exact 10 ani mai tarziu, viata mi-a adus pe cineva, pe 17 aprilie. Cum ar putea fi « inocent », « neutru », « oarecare », virgin, acest 17 aprilie? pana la sfarsitul vietii mele, pana la ultimul suflu, 17 aprilie va fi 17 aprilie… cu incarcatura sa absolut speciala. O zi speciala, absoluta.

Asa cum sunt: 11 februarie, 15 septembrie, 29 octombrie, 23 decembrie, atatea zile altfel decat restul, zile pe care nu le pot trai ca si cand ar fi oricare. Nu ma pot trezi dimineata si sa o iau de la zero. Pentru ca zilele acelea poarta deja in ele cate ceva, sunt impregnate de clipele intense traite. Au  o  incarcatura deosebita, iar ea nu poate reveni niciodata la zero. Mustind de emotii si trairi, acele zile sunt jaloanele mele secrete, de care ma bucur de fiecare data.