Noua saptamani e fara cuvinte, desi noua saptamani are o semnificatie aparte, dubla. Noua saptamani a durat interactiunea, noua saptamani a durat absenta. Ar trebui, matematic, sa se anuleze. Si totusi, nu se anuleaza. Pentru ca la mijloc exista mai multe biblioteci. Iar cartile nu pot fi anulate nici de tacere, nici de lacrimi, nici de ciorba.
Noua saptamani e fara cuvinte.
Noua inseamna tacere. Reamintire. Lacrimi. Absenta.
Noua inseamna starea de azi… inca de la trezire.
Noua inseamna mersul pe jos in seara asta, nevoia neostoita de a iesi, de a merge, mult, oriunde, de a nu mai fi aici.
Si noua saptamani inseamna (si/sau mai ales) asta:
