Te-ai hranit din sufletul si din mintea mea. Te-am lasat sa o faci. M-am oferit, intreaga, neciobita, ba dimpotriva, m-am incarcat cu resurse de fericire, de optimism, cu soare, cu pozitivism, ca sa ma ofer, cu daruire extrema.
Am fost resursa eu insami…
M-ai urmarit din umbra, din cotloane, stiute sau nestiute. Cateodata m-ai insotit vorbind, de-a lungul unor carari insorite sau umbroase. Alta data m-ai acompaniat de-a lungul noptii sau diminetilor pline de roua.
Mi-e bine sa te stiu aici, mai mult sau mai putin vizibil, mai mult sau mai putin tacut, dupa dorinta sufletului tau.
Jan82012