« Te urmaresc, deci te cunosc »

2 novembre 2010

Azi, o discutie intr-un scop profesional.

Sun pe cineva, nu raspunde. Ma suna inapoi, si spune « M-ati sunat« , necunoscandu-mi numarul de telefon.

Imi rostesc numele si ma pregatesc sa adaug imprejurarea in care ne-am cunoscut, asta vara, la un eveniment.

Vocea ma intrerupe si spune, foarte insufletita si apropiata: « Ah, stiu foarte bine cine esti, cum? Te urmaresc pe Facebook, deci acum te cunosc mai bine. » Bun asa.

Nu ca mi-as fi inchipuit vreodata ca lucrurile stau altfel. Acum insa ma intreb: cat mai trebuie sa arat din mine omul, avand in vedere ca o parte importanta din conexiunile respective au legaturi profesionale cu mine?

Scriu cum respir. Traiesc cu pasiune, si nu mi-e teama ca o sa ard pana la ultima bucatica. Nu ma economisesc... de ce as face-o? :) Spirit ludic, care considera ca râsul e cea mai importanta arma pe care o avem in viata, voi continua sa zâmbesc şi să glumesc cât voi exista. Iubesc, respir, traiesc, exprim, toate la intensitate maximă. Nu ofer şi nu doresc jumătăţi de măsură. Şi mai ales, scriu. Scriu cum respir.

7 Comments

    1. Hei! Nu se intampla nimic.
      Nu moare nimeni fara mine, presupun.
      Serios acum, nu-s esentiala. Traiau inainte sa apara FB-ul, inainte sa apar eu, si vor trai si fara mine, de acum inainte. Asta-i viata, pur si simplu.

  • Ok, asta-i adevarat…pentru ca nimeni si nimic nu conteaza, asa cum zic eu, dar, la dracu, ce se intampla? Iei o pauza, treci prin nasoale, pur si simplu te-ai saturat, trebuie sa fie ceva, nu?
    daca raspunzi, bine, daca nu…tot bine…Io nu prea am inteles-o p-asta cu intimitatea si d-aia intreb, daca vrei raspunzi…
    bine macar ca esti bine ca doar suntem prea putini oameni de valoare in Romania…:P am citat dintr-un clasic :p :)))
    sanatate…

    1. Ba conteaza, cum sa nu conteze nimeni si nimic? eu sunt o pasionata, daca n-ar conta nimic la ce dracu as trai? 🙂 Acum pe bune, ce viata ar fi aia, fara suflu, fara interes:)
      Sa zicem ca e un pic din tot ce spui tu: m-am saturat + iau o pauza + trec prin nasoale + niste alte ingrediente +…. (nici nu stiu in ce ordine exact, si nici nu stiu ce si cat. Poate ca nu mai revin deloc, trece si asta)
      Eh, despre intimitate e o poveste lunga, ia, uite, ma gandeam ca as putea sa scriu daca tot…. da, da, am sa scriu despre intimitate si limitele ei.

      Sigur ca suntem putini oameni de valoare. Din ce in ce mai putini, chiar:(

      Sunt bine? Defineste, te rog, termenul « bine » 😛

      Multumesc pentru urari, si pentru staruinta de a ma cauta… >:D<

  • Vezi, d-aia incerc sa vorbesc cat mai putin posibil 😀 Ina n-am reusit nici eu sa definesc termenii bine, rau, realitate etc :P, desi ii folosesc :))))))))))
    Aia cu nu conteaza ii exclude din start pe cei la care tinem, pe noi insine…in fine, intelegi tu 😛
    scrie despre intimitate…ar fi interesant 😀
    a, si da, eu merg pe un principiu, desi e mult spus asa: Nimeni nu iti simte durerea, dar durerea de ieri nu mai e azi(in sensul ca, la dracu, toate trec, asta neinsemnand ca dupa o nasoleala nu vine alta, dar na, o sa vina si momentul in care o sa zici « am trecut si peste asta »)…nu ma prea pricep la treburi d-astea pentru ca io cred ca omul trebuie sa gaseasca singur resurse ca sa « keep walking », asa e nromal, asa e logic, asa e, pana la urma, singurul mod…

Laisser un commentaire

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *