Coerenta

coeurEu inteleg ca in cursul vietii iti poti schimba niste idei, despre oameni, lucruri, imprejurari. Chiar zice francezul: “il n’y a que les idiots qui ne changent pas d’avis.”
Schimbarile reflecta si progres, uneori maturizare, intelepciune. Toti ne schimbam. Schimbarea inseamna viata, gandire, reactie. Anotimpurile se schimba, noi ne schimbam. Culorile se schimba, noi ne schimbam. Oamenii merg in diverse directii.
Uneori e normal sa iti modifici parerea. Poate un om in care ai crezut a luat-o razna, poate face lucruri incompatibile cu ideile tale sau cu moralitatea, sau cu orice consideri important. La fel cu obiectele. Poate, folosind un obiect, un lucru, observi ca nu e la inaltimea a ceea ce credeai.
Dar sa iti schimbi parerea si sa fii inversunat impotriva a ceea ce ti-a placut/ai iubit, nerecunoscand ca ti-a placut, este de rea credinta si denota incorectitudine. Am tot vazut reactii din astea si ma mahnesc teribil. Nu prea pot sa inteleg. Si mie mi-au placut oameni care nu-mi mai plac, si lucruri care nu-mi mai plac. Dar nu neg ca mi-au placut, e ca si cand nu m-as respecta pe mine si as nega o parte din mine insami. Ceea ce e indoielnic si dureros.

4 comments on “Coerenta

  1. Acum și tu! Se întâmplă ca în timpul relației cu niște oameni să te înșeli. Dar eu tot timpul am recunoscut. Am întâlnit și oameni care mi-au lăsat la început o impresia bună, iar pe parcurs mi-au dovedit că sunt gunoaie! Deh, asta a fost să fie. Atunci m-am îndepărtat și am ieșit din cerc, dar adevărul l-am zis dintotdeauna. Nu m-am ferit. Asta e, nu sunt perfectă și greșesc ca fiecare om… O zi faină să ai!

    • Da, exact asta spun. Ca e firesc sa ne schimbam, dar nu sa ne prefacem ca acel episod nu a existat. Din fericire sunt doar observator în poveștile astea.
      Mulțumesc mult pentru ideea cu blog urile.
      Week-end minunat sa ai

      • Cu mare drag. Eu nu mă pot numi observator, pentru că în jurul meu am oameni care nu au recunoscut niciodată că au greşit. Şi asta pentru că stima de sine.. e foarte ridicată. Eu recunosc, orice ar fi nu am să neg că da, mi-au plăcut enorm nişte oameni şi după ce m-am maturizat am ales să mă despart de ei. Pentru că aşa a fost să fie, să nu o mai lungesc atât. Pupici.

        • nu pricep de ce al doilea tau comentariu era in spam :(((((
          Acum l-am gasit, dupa o mie de ani (ma rog, la scara internetului, adica peste 24 de ore)
          Pacat de oamenii aceia, poate candva vor intelege.
          Cat despre ideea ta de a citi bloguri, e intr-un fel, intr-o lume total concentrata pe sine insasi 🙂
          multumesc, o saptamana cu spor

Te ascult