Împrejurări extreme și subiectivism

image

Eu ma feresc de a presupune cum as fi daca as fi pusa in situatii extreme. Tocmai pentru ca ele sunt extreme. Nu, nu imi dau cu presupusul cum ar fi daca as descoperi ca sotul meu e gay. Sau ca prietenul meu cel mai bun ar fi comis o crima. L-as ierta? L-as acoperi? L-as denunta? Sau niste grozavii despre apropiatii mei. Astea sunt fabulatii, reduceri la absurd.

Ce vreau sa spun cu asta este ca atata timp cat nu esti tu insuti intr-o situatie extrema, e total neproductiv, utopic si lipsit de aplicabilitate sa-ti inchipui cum ai reactiona. Omul e foarte surprinzator, chiar si pentru sine insusi, chiar si cand crede ca se cunoaste. Nu poti stii niciodata cum reactionezi, de ce e capabila fiinta ta in extrem, in autoaparare, sau ce percepe ea ca se intampla. Nu poti sti daca durerea ta e muta, sau violenta, sau cu represalii, sau cu jale. Nu poti sti daca un extrem iti creaza agresivitatea sau, dimpotriva, te resemnezi. Este inutil sa iti dai cu parerea, cat timp nu ai strabatut situatiile respective.

ps. dar da, durerea ta/mea e cea mai dureroasa, lacrimile tale/mele sunt cele mai sarate, nu a mai existat pe lume asa imprejurare, etc. Cunosc si eu subiectivismele astea, sunt om si nu-s nici straina, nici scutita de ele

249 comments on “Împrejurări extreme și subiectivism

  1. apropo de oricand: “I went to a restaurant with a sign that said they served breakfast at any time. So I ordered French toast during the Renaissance.”
    🙂

  2. Cica astia de la ISIS pregatesc o mare grozavie. Bombe biologice. Vor sa ia controlul economic al fabricilor de hartie igienica si sa infesteze rolele cu diferiti microbi, microbi care vor intra direct in curul consumatorilor. Serviciile de informatii avertizeaza populatia sa se staerga cu degetul

  3. Dupa cum le pute rahatul se pare ca bebelusii consuma ciori moarte in absenta parintilor. Altfel acest miros ramane inexplicabil

  4. Vezi ca aici a fost rupere de nori. Sa cumperi de acolo mop pentru gresie daca nu ai. O sa ai nevoie sigur

  5. Cand cred in ceva oamenii pot deveni periculosi. Si e greu sa controlezi credinta fiecaruia atunci cand aceste credinte sunt diversificate. Asa era pe vremea cand oamenii credeau in zei. Unii slujeau unor zei, altii altora. Fiecare sustinea ca slujeste zeul cel mai capabil. Si atunci ce au zis, ia sa le omoram zeii astia si sa facem unul singur. Asa ca zeii au intrat in mitologie si pe scara ierarhica a religiei a aparut povestea isius cu dumnezeu ala de era tacsu. Nu a fost usor, cruciadele insa i-au convins pe oameni ca dumnezeu exista si e numai unul. Sigur, mai sunt inca ceva dumnezei, gen allah sa zicem. Dar tendinta este de unificare si pe plan religios. Odata cu inghitirea estului de catre vest a inceput procesul de erodare a ortodoxiei. Rusia e inca o mare reduta, restul se boteaza cum se doreste daca vine euroiul. Ei, ma tot intrebam de ceva luni de zile cum au disparut zeii greci. Zeii romani. Zeii indieni. Ca toti aveau zei, nu er un boss factotum.

  6. Ce nu inteleg e daca aceasta credinta in ceva e un soft natural al omului ori au trebuit softati. Inclin spre varianta 2

    • ba eu cred ca omul are nevoie de credinta. De directie, de un tel, de ceva, de un ideal, de un plus si un minus, de un bine si un rau, chit ca sunt vremelnice si subiective

      • Daca ai lua un om de cand se naste si il izolezi crezi ca va dezvolta nevoia de a crede in ceva ?

        • E extrem de teoretic ce întrebi, și extrem pur si simplu în sine. Tu ai citit postarea la care comentam? Ziceam ca eu mă feresc sa îmi dau cu părerea în cazuri extreme
          Nu ca nu mă tine imaginația sau inteligenta. Ci ca adevărul e departe de orice presupunere….de la căldură. O căldură metaforica, înțelegi tu
          Ca atare… Cum sa răspund?

        • Pe scurt cum as putea sa spun da sau nu cu vreo certitudine când ăla a cazul extrem al extremei?
          Dar de dragul jocului, ca eu sunt din cei care joaca, cu riscul de a pierde, zic ca da. Cazurile de copii animale ținuți în lanțuri în pivnițe de părinți. ..Aia mai ales credeau în ceva, așa am înțeles de la psihiatri ulterior

  7. M-a sunat prim adjunctul executiv administrativ al Academiei Romane. Vrea banii pe sala. Eu i-am spus ca prezentarea nu a mai avut loc din lipsa de cursanti, a spus ca nu il intereseaza. I-am spus ca nici pe mine si i-am mai spus sa te caute pe tine daca nu are ce face,

  8. Constantinescu ar trebui sa ii fie recunoscator lui Onanis. Il va scapa de eticheta de cel mai slab presedinte.

  9. Eu ma intreb cand il salta pe Tariceanu, la momentul asta e singurul ramas sanatos la cap, Periculos deci.

Te ascult