Titlu de presă: “Nemții exploatează soarele oltenilor“. Muică, bre, săriți, ne furară soarele!!!!!!!!!! Nu ne mai crește prazul, nu se mai face zaibărul! Nenorocireeeeee! Toma Alimos, Mestere Manole, veniti, măre, să vedeți ce făcură….
Nea Mărineeeeee, săi, nea Mărineeeeee, că ne luară nemții lumina…. Se facu brusc întunerec, tu-ți soarele de neamț care ai investit în România, ca nu va mai ajunge!
Remarcați că, în titlul super inspirat al jurnalistului, e vorba de soarele oltenilor. E al lor, domne, și li se ia…. ai naibii jefuitori ai neamului nost’ viteaz.
Am priceput acum de ce sunt oltencele fierbinți. Că le bate soarele. Pe ele și numai pe ele, ca doar e soarele lor. Acum, cu nemții ăștia, nu e sigur ce se va mai întâmpla, te pomenești că se prăpădește bunătate de tezaur național… of. “Ce-a fost verde s-a uscaaaat, ce-am iubit s-a scuturat” 😀 Rușii luară aurul, nemții luară soarele, francezii luară Dacia, americanii luară la Craiova Oltcit-ul…. măreeeeee, urmează japonezii să ne ia luna….
ps. a se citi corect postarea. Nu am nimic cu oltenii, imi sunt dragi. Am ceva cu genul acesta de titluri de presa, si cu jurnalistii care dau asemenea titluri…
Tu-i soarele ma-sii
Da, da,exact :)))
Si ni l-au luat nemtii….
Ideea romaneasca e asa : oricum ni-l lua cineva. Deci subiectul e ok pentru romani. Fie painea cat de rea, chiar daca e in tara ta…tot ti-o ia altineva. Sieg heil ! Apropo, ai ceva din LiLi Marlene
pai da, dar aici macar era precizat subiectul…
Stii, de obicei in Romania se spune: “s-a furat”, “s-a vandut”, “ne-au spoliat”, dar subiectul ramane neclar. Cine a furat? S-a furat. Cine a vandut? S-a vandut :))
Aici macar cica nemtii ne-ar fi luat 🙂
E de bine sau de rau cu Lili Marlene?
Asculta aici:) http://www.youtube.com/watch?v=Zzc6K8QpUwI
si-asa 😉 cred ca de Marlene aia era vorba 🙂
Oh Marlène
Les cœurs saignent
Et s´accrochent en haut de tes bas
Oh Marlène
Dans tes veines
Coule l´amour des soldats
Et quand ils meurent ou s´endorment
C´est la chaleur de ta voix
Qui les apaise et les traîne
Jusqu´en dehors des combats
Oh Marlène,
C´est la haine
Qui nous a amené là
Mais Marlène dans tes veines
Coulait l´amour des soldats
Eux quand ils meurent
Ou s´endorment
C´est dans le creux de tes bras
Qu´ils s´abandonnent
Et qu´ils brûlent
Comme un clope entre tes doigts
Oh Marlène
Les cœurs saignent
Et s´accrochent en haut de tes bas
Mais Marlène
Dans tes veines
Coule l´amour des soldats
Et quand ils meurent ou s´endorment
Dans la chaleur de tes bras
Qui les apaise, ça les traîne
Jusqu´en dehors des combats
Hier und immer,
Da kennt man sie,
Kreuz unter Kreuzen
Marlene immer liebt
Asta e ideea. Asta inseamna romanism in forma pura. Cineva ne-a facut ceva. Noi suntem scuzati. Vinovat e ala care face. Miorita, remember ?
da, dar ne face ceva, asa, o entitate nedefinita, si suprema, nenumita :))
mai e si problema de neasumare, la romani. Neasumare a ce faci tu insuti, si in acelasi timp neasumare a unei eventuale acuzatii pe care ai putea-o rosti, de unde intervine forma “s-a furat, s-a vandut, s-a pierdut” 😛 Nu: X a furat, Y a vandut…
hm, Miorita? nu-mi suna cunoscut 😀