Proptele sau drumuri nebatatorite

Oamenii au nevoie de proptele psihice, spirituale. De benzi albe. De separatoare. De indicatoare. De ghidari. De ghizi. Se simt nesiguri pe propriile picioare, au nevoie sa li se spuna cand, cum si ce sa faca. Liberul arbitru e o legenda in cazul unora, o notiune frumoasa, citita in carti, si vehiculata, pentru ca “da bine”. Si daca nu esti ca ei, te privesc acuzator, te judeca, te condamna. Pentru libertatea pe care nu stiu sa si-o acorde lor insisi, si care nu i-ar costa nimic.
Alegand sa-si traiasca viata comod, ghidati de benzi albe, aplicand formule deja verificate, consacrate, incercate, evident ca nu au parte de trairile celor care isi croiesc calea si care pun piciorul in colb, pe drumuri nebatatorite. Culmea e ca, dupa ce aleg proptelele, ii invidiaza totusi pe cei care fac “pionierat”.
Nu poti urî pe cineva doar pentru ca are curajul de a duce o viata interesanta. Nu poti invidia pe cineva pentru ca are curajul de a-si etala fericirea. Exista si incurcaturi, necazuri, amărăciuni, lacrimi, din pacate, si in viata celor care par fericiti… Si nu e corect sa invidiezi pe cineva pentru viata pe care tu insuti nu stii sa-ti dai voie sa o duci, pentru o viata pe care ti-o interzici, pentru senzatiile pe care ALEGI cu buna stiinta sa nu le gusti.

2 comments on “Proptele sau drumuri nebatatorite

  1. Incerc sa fiu cat mai pozitiva posibil si nu imi spun supararile. Incerc sa le tin ascunse in speranta ca vor disparea si lucrurile bune vor veni la mine. Sunt momente in care acestea sunt mai puternice si ies la suprafata fara sa vreau, insa le ascund apoi in zambete si in parfum de zambile. Cei din jur trebuie sa se molipseasca de optimism si nu de ganduri strambe.
    Zambesc. Zambesc pentru ca zambetul e molipsitor, zambesc pentru ca stiu ca si ceilalti vor zambi si fruntile se vor insenina chiar si in cele mai grele dimineti…
    O zi cu soare si zambet ! 🙂
    Simo B.

Te ascult