Intunecare

Teoretic, urand violenta, mintea mea respinge orice informatie despre crime. Desi de ele e plin chiar si in jurnalele televiziunilor de stiri. La prima vedere, o stire socanta. Un baiat de 14 ani din Constanta, suspect de crima, banuit in uciderea unui barbat de 39 de ani.

In prima faza, te infiori de varsta la care apare violenta, dusa la extrem, pana la capat, pana la omor. Te poti intreba ce genereaza un asemenea “comportament”. Cum e familia din care vine, ce a vazut cu ochii lui de copil si adolescent. Caror forme de violenta a fost supus la randul sau pentru a ajunge atat de “firesc” la asta.
Informatia din subsidiar, insa, este ca acel copil il acuzase pe barbat de viol acum 7 ani, cand el avea 7 ani.
Nu stiu nici daca el a comis crima, nici daca a fost violat acum 7 ani. Dar luam prin reducere la absurd o poveste in care asa ar fi fost. Acel barbat l-ar fi violat pe copil, iar el, devenit adolescent, 7 ani mai tarziu, l-ar fi omorat.

Nu cred ca  legile acestei tari sunt facute in asa fel, dar eu consider ca violatorii ar trebui omorati. Mai ales violatorii de copii. Pur si simplu. Violul este un lucru atroce, si poate mai rau decat atat nu e decat moartea. Sau poate chiar moartea e mai buna, pentru ca moartea e moarte, nu s-a stabilit ce e dincolo. Insa violul lasa urme adanci. Care nu se vindeca niciodata. Se vindeca intr-o masura. Se inchid. Dar nu de tot. De tot, nu trece niciodata. Iar repercursiunile sunt diverse, insa foarte importante. Nu as fi crezut ca o sa pledez vreodata validand o crima, dar totusi, asa am simtit instinctiv, auzind stirea.
Sunt pasnica, de felul meu. Toleranta, buna si impaciuitoare. Dar la unele subiecte mi se intuneca vederea.

2 comments on “Intunecare

  1. Trist, dureros, dar nu am putut merge niciodata atat de departe incat sa incerc sa inteleg ce poate determina un om sa ia viata altui om. Pur si simplu nu pot.
    Si mai cred ca sunt situatii de viata pe care daca nu le-am trait nici macar nu trebuie sa incercam sa ni le imaginam.
    Pe de alta parte sunt de acord ca moartea este o pedeapsa mult prea blanda in anumite circumstante…sau poate nici nu este o pedeapsa, asa cum ai subliniat si tu.

    • imi pare rau ca… e un subiect un dureros, si adanc. De aceea am numit-o, atunci, intunecare.
      Sunt de acord ca nu trebuie sa judecam situatiile extreme, fara sa le traim, am gandit intotdeauna asta. Tocmai prin faptul ca ele sunt extreme, si nu putem aproxima felul in care vom reactiona.
      Poate candva am trait-o. Si… ce n-am uitat inca, nu voi uita probabil, niciodata.

      te mai astept, sper ca nu te-am innegurat cu subiectul asta, imi cer iertare, si te imbratisez.

Te ascult